Instituția perimării executării silite are ca și contribuție creșterea diligenței creditorul și rolul de accelerare a procedurii judiciare în vederea lămuririi raporturilor dintre părți. Perimarea executării stinge procedura de executare începută. În situația în care survine perimarea, creditorul poate din nou să demareze executarea silită, sub rezerva ca să nu se fi împlinit termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
În vechiul Cod de procedură civilă se prevedea în art. 389 că în cazul în care “creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricăruia act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei“.
Astfel, sub legea veche, debitorii puteau eschiva mult mai ușor de executare silită, datorită perimării. Chiar dacă creditorul introducea din nou o cerere de executare silită, dacă era încă înăuntrul termenului de prescripție a executării silite, și lăsa din nou să treacă 6 luni fără a se îndeplini acte de executare în dosar, debitorul obținea din nou perimarea.
Ce efect are împotriva creditorului?
Desigur, debitorul urmărește să obțină prescripția executării silite, deoarece în această situație încetează definitiv executarea silită. Dar împotrivirea debitorului prin invocarea perimării printr-o contestație la executare, în cazul în care se continuă executarea, are ca și consecință, obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației (taxă de timbru, onorariul avocatului etc.), iar reiterarea acestei proceduri, poate avea efecte păgubitoare pentru creditor, deoarece ar putea depăși chiar debitul pe care acesta îl execută silit.
Avocat executare silită Timișoara – https://avocat-coldea.ro/executare-silita/
Avocat drept civil Timișoara – https://avocat-coldea.ro/drept-civil/
Avocat recuperare creanțe Timișoara – https://avocat-coldea.ro/recuperare-creante/
Comentarii Recente