De cele mai multe ori, divorțul este o decizie dificilă de luat, chiar și în situația în care soții sunt de acord. În situația în care raporturile de căsnicie sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, singurul remediu pe care cei doi soții îl au la dispoziție este divorțul.
Legislația din România reglementează 3 modalități prin care soții pot obține desfacerea căsătoriei:
- Divorțul pe cale judiciară, prin intermediul instanței de judecată;
- Divorțul pe cale administrativă;
- Divorțul prin procedură notarială.
1. DIVORȚUL PE CALE JUDICIARĂ
Desfacerea căsătoriei prin intermediul instanței de judecată este cea mai comună modalitate de desfacere a căsătoriilor de lungă durată și singura aplicabilă în cazul în care soții nu sunt de acord cu privire la aspectele referitoare la divorț, la cele privitoare la minori sau la partajul bunurilor comune.
Aceasta cale este mai avantajoasă în privința costurilor, deoarece presupune costuri mult mai reduse decât cea notarială. Astfel, taxa judiciară de timbru pe care soții, respectiv soțul care formulează acțiunea de divorț, trebuie să le suporte sunt între 50-200 lei, în funcție de motivul de divorț invocat.
Se poate recurge la divorțul pe cale judiciară atât în situația în care ambii soți sunt de acord, cât și în cazul în care unul dintre aceștia refuză desfacerea căsătoriei.
Ce fac dacă soțul nu este de acord cu divorțul?
În situația în care ambii soți sunt de acord, situația este simplă. Aceștia pot formula o cerere de chemare în judecată comună, prin care să solicite instanței să dispună desfacerea căsătoriei.
Dacă unul dintre soți nu este de acord cu divorțul, soțul care dorește desfacerea căsătoriei poate să îl cheme în judecată pe celălalt, și să solicite instanței să pronunțe desfacerea căsătoriei, în ciuda opoziției manifestate.
2. DIVORȚUL PE CALE ADMINISTRATIVĂ
Desfacerea căsătoriei pe această cale este posibilă doar dacă ambii soți sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori.
Competența aparține ofițerului de stare civilă de la locul unde s-au căsătorit soții sau de la ultima locuință comună a acestora. În acest sens, dacă căsătoria a fost celebrată de ofițerul de stare civilă de la Primăria Timișoara, tot acesta are competența de a constata divorțul. În situația în care căsătoria a fost încheiată la Primăria Deva, dar soții s-au mutat împreună în Timișoara, anterior destrămării relației, competența aparține și ofițerului de stare civilă de la Primăria Timișoara.
3. DIVORȚUL PRIN PROCEDURĂ NOTARIALĂ
Divorțul prin procedură notarială se poate obține numai dacă soții sunt de acord. Nu contează dacă au copii minori sau nu, cât timp sunt de acord asupra tuturor aspectelor privitoare la:
– numele pe care să îl poarte ulterior divorțului;
– exercitarea autorității părintești de către ambii soți;
– stabilirea locuinței minorilor după divorț;
– modalitatea de păstrare a legăturilor personale între părintele separat de copil și aceasta din urmă;
– stabilirea contribuției părinților la cheltuielile privitoare la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a minorilor.
Competența aparține notarului public de la locul unde a fost încheiată căsătoria sau de la ultima locuință comună a soților, precum în cazul divorțului pe cale administrativă.
Comentarii Recente