Ai semnat un contract și te întrebi dacă ceea ce scrie reflectă realitatea?
În multe cazuri, părțile decid să creeze o aparență diferită față de înțelegerea lor reală — un fenomen juridic numit simulație. Deși pare o soluție rapidă în anumite situații, simulația poate genera probleme grave, mai ales când sunt implicați terți sau autorități.

În acest articol vei afla:

• de ce este esențial să consulți un avocat înainte de a încheia acte juridice complicate;

• ce este simulația într-un contract;

• ce tipuri de simulație există;

• care sunt efectele juridice ale unei simulații;

• cum poate fi dovedită;

1. Ce înseamnă simulația unui contract?

Simulația este o convenție prin care două sau mai multe persoane creează un act aparent — destinat publicului sau terților — și, în paralel, stabilesc între ele un act secret care exprimă adevărata lor intenție.
Practic, ceea ce “se vede” nu este ceea ce “se dorește” cu adevărat.

Exemplu: Semnezi un contract de vânzare-cumpărare, dar în realitate intenționezi să donezi bunul respectiv.

2. Ce tipuri de simulație există?

În funcție de modul în care este concepută, simulația poate îmbrăca mai multe forme:

• Simulația absolută: actul aparent nu are nicio valoare juridică, fiind doar de formă.
• Simulația relativă: actul produce efecte, dar diferite de cele reale (ex: vânzare în loc de donație).
• Simulația prin deghizare: se ascunde natura reală a operațiunii juridice.
• Simulația prin interpunere de persoane: o altă persoană semnează formal contractul, deși nu ea este adevăratul cocontractant.

Important: Dacă simulația implică bunuri imobile sau valori mari, efectele ei sunt și mai serioase!

3. Care sunt efectele juridice ale simulației?

Simulația poate avea consecințe majore, atât între părțile implicate, cât și față de terți sau instituții:

• Între părți: se aplică actul secret, dacă poate fi dovedit.
• Față de terți de bună-credință: actul aparent rămâne valabil și protejează drepturile acestora.
• Față de creditori: aceștia pot desființa actul simulat dacă sunt prejudiciați.
• Față de autoritățile fiscale: simulația poate fi considerată evaziune fiscală dacă afectează plata impozitelor sau taxelor.

De aceea, orice act juridic cu implicații duble trebuie analizat cu maximă atenție, pentru a evita consecințele neplăcute.

4. Cum se poate dovedi existența unei simulații?

Pentru a demonstra simulația în fața instanței sau altor autorități, ai nevoie de:

• actul secret (dacă există),
• probe scrise, martori sau prezumții judiciare,
• elemente externe (comportamentul părților, plata unui preț diferit față de cel declarat etc.).

‼️ Atenție: În funcție de valoarea actului, Codul Civil restrânge admisibilitatea probei cu martori. Consultă întotdeauna un avocat pentru a-ți evalua șansele!

5. De ce este important să consulți un avocat?

Simulația poate părea o soluție convenabilă pe termen scurt, dar pe termen lung aduce riscuri juridice greu de reparat:

• pierderea bunurilor,
• anularea contractelor,
• plata de despăgubiri,
• sau chiar probleme de natură penală.

Un avocat specializat în drept civil sau drept comercial îți poate oferi consultanță pentru a evita simulațiile riscante sau, dacă ești deja implicat, pentru a construi cea mai bună apărare juridică.

Concluzie

Simulația este o “sabie cu două tăișuri” în dreptul contractelor.
Poate oferi avantaje într-un context controlat, dar poate genera prejudicii ireparabile dacă nu este abordată corect.

Dacă suspectezi că ești implicat într-o situație de simulație sau vrei să verifici validitatea unui contract, nu ezita să contactezi un avocat experimentat.