În mod similar oricărei acțiuni civile, și cererea de apel trebuie să îndeplinească anumite condiții de formă. Astfel, art. 470 alin. 1 C.proc.civ. prevede că cererea de apel va cuprinde:
a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) indicarea hotărârii atacate;
c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
d) probele invocate în susținerea apelului;
e) semnătura.
Alin. 2 al aceluiași articol prevede că la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru.
În situația în care nu sunt îndeplinite cerințele de mai sus, Codul de procedură stabilește în art. 470 alin. 3 care sunt sancțiunile care intervin. Acestea sunt nulitatea și decăderea.
În cazul în care nu sunt invocate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul (lit. c) și nici probe în susținerea apelului (lit. d), apelantul este decăzut din dreptul de a mai invoca probe și de a invoca motive de fapt și de drept.
Situația este diferită în cazul în care mențiunea privitoare la hotărârea atacată lipsește și neîndeplinirea cerinței privind semnătura apelantului. Codul de procedură civilă stabilește sancțiunea nulității în cazul în care nu este indicată hotărârea atacată (lit. b) sau cererea de apel nu este semnată (lit. e).
Cu toate acestea, în cazul lipsei semnăturii, Codul stabilește faptul că se poate îndeplini în condițiile art. 196 alin. 2 C.proc.civ., în sensul că lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății apelului. În situația în care este invocată lipsa semnăturii, apelantul care lipsește la termenul la care este invocată trebuie să semneze cererea de apel cel târziu la primul termen acordat în cauză, fiind înștiințat prin citație în acest sens.
În situația în care taxa judiciară de timbru nu este depusă împreună cu cererea de apel, aceasta poate fi achitată până la primul termen de judecată la care partea a fost legalt citată în apel.
Ce se întâmplă în cazul în care nici la termenul la care a fost citat, apelantul nu se prezintă pentru a semna cererea de apel?
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât prin Decizia cu nr. 1177 din 26 mai 2021, că în situația în care instanța de apel constată că cererea de apel nu este semnată și nici taxa judiciară de timbru nu a fost achitată, iar în urma comunicării adresei către apelant de a îndeplini aceste cerințe, acesta din urmă depune dovada achitării taxei judiciare de timbru fără a semna cererea de apel, soluția nu trebuie să fie de anulare a apelului ca nesemnat, din moment ce voința apelantului de a susține cererea de apel a fost manifestată prin complinirea obligației legale de achitare a taxei judiciare de timbru.
Comentarii Recente