Favorizarea făptuitorului comisă de un avocat

Poate săvârși avocatul infracțiunea de favorizare a făptuitorului? În ce condiții poate fi reținută infracțiunea în sarcina acestuia?

Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia penală, Decizia nr. 97/A din 7 aprilie 2020

Fapta avocatului de a-l sfătui şi a-l învăţa pe denunţător să declare în cadrul audierii
în calitate de inculpat în faţa instanţei că o sumă de bani remisă clientului său, coinculpat în
dosar, nu reprezenta preţul traficării influenţei, ci restituirea unui împrumut anterior şi de a-i
indica modalitatea în care să justifice schimbarea declaraţiilor şi retractarea denunţului, în
scopul de a împiedica tragerea la răspundere penală a clientului său, întruneşte elementele de
tipicitate ale infracţiunii de favorizare a făptuitorului prevăzută în art. 269 alin. (1) C. pen.

În acest caz, fapta nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de influenţare a
declaraţiilor prevăzută în art. 272 alin. (1) C. pen., întrucât nu este îndeplinită cerinţa esenţială
ca acţiunea care constituie elementul material al acestei infracţiuni să se realizeze prin
corupere, prin constrângere sau prin altă faptă cu efect vădit intimidant.

Infracţiunea de favorizare a făptuitorului prevăzută în art. 269 alin. (1) C. pen. poate
fi săvârşită cu intenţie directă sau indirectă. Cerinţa ca ajutorul să fie dat pentru a împiedica
sau a îngreuna cercetările într-o cauză penală, tragerea la răspundere penală, executarea
pedepsei sau a măsurii privative de libertate indică destinaţia obiectivă a actului de favorizare şi
constituie o cerinţă a laturii obiective a infracţiunii de favorizare a făptuitorului.

Curtea de Apel Constanța a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului, de profesie Avocat, din două infracțiuni de favorizare într-o singură infracțiune de favorizare în formă continuată. A stabilit pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, iar ca mijloc de individualizare a pedepsei a stabilit amânarea aplicării pedepsei.

Împotriva acestei hotărâri au declarant apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi
inculpatul Avocat.

Examinând apelurile declarate în cauză de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi de
inculpatul A., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt nefondate, sens în care se impune menținerea soluției pronunțată de Curtea de Apel Constanța.

Avocat drept penal Timișoara – https://avocat-coldea.ro/drept-penal/