Cu alte cuvinte, doar victima directă a vătămării corporale (persoana care suferă vătămarea, cea care este lezată nemijlocit), poate obține despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață socială și de familie, iar nu și victima prin ricoșeu.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin Decizia cu nr. 12 din 16.05.2016, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală că într-un proces penal având ca obiect săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, numai victima infracțiunii, cea care a suferit dauna, poate obține despăgubirea pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.
Acest tip de prejudiciu este de natură morală (daună morală), nu materială (care se referă la cheltuielile făcute spre exemplu, cu recuperarea, cu însănătoșirea, spitalizarea etc.). Astfel, victima urmărește repararea patrimonială a prejudiciului nepatrimonial.
Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia cu nr. 229/28.04.2022 că în cazul răspunderii civile delictuale, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și daună există numai în cazul victimei directe, fiind cea care este afectată în mod nemijlocit de acea faptă. Victima prin ricoșeu suferă un prejudiciu care se raportează la victima directă, din cauza imposibilității acesteia de a-și desfășura viața privată și de familie în condițiile anterioare comiterii faptei.
În acest sens, și instanța de contencios constituțional apreciază că, în cazul vătămării corporale, daunele morale trebuie să fie acordate numai persoanelor care au suferit acea vătămare.
Comentarii Recente