Curtea de Apel Cluj a admis în primă instanță acțiunea formulată de doi avocați și a dispus anularea în întregime a trei hotărâri ale Guvernului României. Două hotărâri vizează prelungirea stării de altertă, iar cea de-a treia are ca obiect utilizarea “certificatului verde”.
- Hotărârea cu nr. 826 din 5 august 2021 privind prelungirea stării de alertă începând cu data de 11 august 2021 și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19;
- Hotărârea cu nr. 932 din 9 septembrie 2021 privind prelungirea stării de alertă începând cu data de 10 septembrie 2021 și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19;
- Hotărârea cu nr. 990 din 17 septembrie 2021 (cea care condiționează participarea la diferite activități de existența “certificatului verde”).
Sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj nu este definitivă, procesul urmând a fi tranșat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ce efect produce anularea hotărârilor Guvernului?
Anularea în întregime a hotărârilor Guvernului înseamnă că acestea nu mai pot produce efecte. Cu alte cuvinte, toate dispozițiile pe care le conțin – sunt lipsite de efecte. Drept urmare, toate restricțiile, interdicțiile și discriminările sunt anulate, iar cetățenii României își recapătă drepturile și libertățile pe care le aveau anterior instituirii acestor măsuri.
Cu toate acestea, Sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj nu este executorie.
Ce înseamnă acest lucru?
Lipsa caracterului executoriu presupune că hotărârea Curții de Apel Cluj nu produce efectul anulării interdicțiilor, restricțiilor și discriminărilor pe care le conțin de la momentul la care a fost pronunțată.
Astfel, efectul anulării se va produce doar de la momentul la care se pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție (dacă sentința Curții de Apel este atacată cu recurs de Guvernul României și Ministerul Afacerilor Interne) sau de la momentul la care expiră termenul de recurs de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
De ce nu este executorie?
Conform datelor de pe portal.just., hotărârea a fost pronunțată într-un dosar având ca obiect cerere privind emiterea unei ordonanțe președințiale. Ordonanțele președințiale sunt proceduri speciale, provizorii și executorii. Așadar se ridică întrebarea – de ce nu este executorie?
Concluzia poate fi una singură:
Cei doi avocați au formulat o cerere având ca obiect ordonanță președințială, deoarece aceasta se judecă de urgență (ceea ce presupune stabilirea de îndată a unui termen, deoarece într-un proces de drept comun, stabilirea primului termen poate avea loc și la 3-4 luni de la înregistrarea acțiunii), iar ulterior stabilirii termenului de judecată, și-au precizat acțiunea și au transformat-o într-o cerere de drept comun în temeiul art. 1001 C.proc.civ.
Din moment ce acțiunea având ca obiect emiterea ordonanței președințiale a fost transformată într-o cerere de drept comun, aceasta produce efectele celei din urmă.
Or, în procedura de drept comun, hotărârile pronunțate în primă instanță (în speță de Curtea de Apel Cluj), nu sunt definitive, ca și cele pronunțate în materia ordonanței președințiale.
Comentarii Recente